UE intensifică procedura de deficit excesiv împotriva României
Comisia Europeană a intensificat acțiunile disciplinare împotriva României din cauza deficitului bugetar ridicat, care a atins 9,3% din PIB în 2024, depășind semnificativ limita de 3% impusă de UE. Previziunile indică o scădere modestă a deficitului la 8,6% în 2025 și 8,4% în 2026. Dacă România nu ia măsuri corective eficiente, riscă suspendarea unor fonduri europene începând cu anul viitor.
Tăierile de cheltuieli planificate în România probabil nu vor preveni majorările de taxe, spune potențialul premier
Ilie Bolojan, candidatul principal pentru funcția de prim-ministru, a avertizat că reducerile de cheltuieli planificate nu vor fi suficiente pentru a evita majorările de taxe necesare pentru reducerea deficitului bugetar și menținerea ratingului de credit al României. Bugetul pe 2025 prevede o creștere economică de 2,5% și un deficit de 7% din PIB, însă analiștii consideră aceste estimări nerealiste fără creșteri de taxe.
România trebuie să aprobe un plan credibil de reducere a deficitului până la sfârșitul lunii iunie, spune președintele
Președintele Nicușor Dan a subliniat necesitatea urgentă a unui plan credibil pentru reducerea deficitului bugetar, cel mai mare din UE, de 9,3% din PIB în 2024. Planul trebuie aprobat până la 30 iunie pentru a evita o posibilă retrogradare sub nivelul de investiții, ceea ce ar crește costurile de împrumut ale României și ar putea bloca accesul la fondurile UE.
România revine pe piețele externe pentru împrumuturi după instalarea noului guvern
România s-a împrumutat cu 800 de milioane de euro prin plasamente private în acest an, 500 de milioane de euro doar în lunile aprilie, mai și iunie. Țara va reveni pe piețele externe pentru împrumuturi majore abia după instalarea unui nou guvern și anunțarea măsurilor fiscale necesare pentru corectarea deficitului și recâștigarea încrederii investitorilor.
Prețurile apartamentelor cresc accelerat în București
Prețurile apartamentelor din București au înregistrat o creștere accelerată, depășind media de 100.000 de euro în anumite cartiere. Proprietarii solicită sume mai mari pentru apartamentele cu două camere, reflectând o cerere crescută și o ofertă limitată pe piața imobiliară.
Banca Mondială estimează o frânare a creșterii economice în România
Banca Mondială a revizuit în scădere estimările privind creșterea economică a României, anticipând o încetinire a ritmului de creștere în contextul provocărilor fiscale și al incertitudinilor externe. Fondul Monetar Internațional a exprimat îngrijorări similare, sugerând necesitatea unor reforme structurale pentru menținerea stabilității economice.
Dobânzile la creditele în euro scad după reducerea dobânzii cheie de către BCE
Banca Centrală Europeană a redus dobânda cheie cu 0,25%, determinând o scădere a dobânzilor la creditele în euro. Această măsură are ca scop stimularea economiei zonei euro și poate avea efecte pozitive asupra costurilor de finanțare pentru românii cu credite în euro.
Recomandările FMI pentru România: majorarea TVA și două cote de impozit pe venit
Fondul Monetar Internațional recomandă României majorarea TVA și introducerea a două cote de impozit pe venit ca măsuri pentru consolidarea fiscală. Aceste propuneri vizează creșterea veniturilor bugetare și reducerea deficitului, însă pot avea implicații asupra consumului și echității fiscale.
România trăiește pe „banii de împrumut”, avertizează un expert fiscal
Expertul fiscal Gabriel Biriș avertizează că România se bazează excesiv pe împrumuturi pentru a finanța cheltuielile publice, în special pensiile și salariile bugetarilor, care reprezintă 88,55% din veniturile fiscale. Această dependență de finanțarea externă poate pune presiune pe sustenabilitatea fiscală a țării.
Industria auto globală, afectată de lipsa de minereuri rare
Industria auto la nivel global se confruntă cu riscul opririi producției din cauza lipsei de minereuri rare, esențiale pentru fabricarea vehiculelor electrice și a componentelor electronice. Exporturile acestor resurse sunt restricționate de China, ceea ce afectează lanțurile de aprovizionare și poate avea implicații asupra producătorilor auto din România.