Efectele crizei economice asupra sistemului bancar. Studiu de caz România.

Autor: Adina Sfetcu

Concluzii

Din datele prezentate rezultă că turbulenţele apărute la nivel internaţional s-au reflectat puternic şi in sistemul bancar.

Astfel, se poate observa o deteriorare masivă a indicatorilor prudenţiali bancari şi în condiţiile în care BNR nu va întări măsurile pentru menţinerea stabilităţii financiare aceşti indicatori se vor deteriora în continuare. O mare problemă o reprezintă adecvarea capitalului având în vedere lipsa lichidităţii. În această perioadă cea mai mare pondere a pasivelor, depozitele sectorului nebancar, se află în scădere, iar această tendinţă va continua deoarece dobânzile medii pentru pasive se află în continuă descreştere. În plus, se adaugă noile reglementări în ceea ce priveşte impozitarea dobânzilor din depozitele bancare ce vor descuraja economisirea.

Ultimii ani au fost marcaţi de o creştere foarte mare a creditului către populaţie şi companii, în special către prima categorie. De asemenea, creditele în valută au avut o creştere spectaculoasă, mărind astfel riscurile din sectorul bancar. Având în vedere această creştere şi faptul că indicatorii macroeconomici au avut o evoluţie negativă, o altă mare problemă a sectorului bancar în acest moment o reprezintă creditele neperformante. Ponderea acestora este în continuă creştere, calitatea portofoliului de credite s-a deteriorat şi aceste două aspecte au efecte negative asupra profitabilităţii sectorului bancar. Pe de-o parte s-au mărit pierderile efective datorită creditelor cu restanţe foarte mari, ce nu au fost recuperate sau care au fost restructurate, iar pe de altă parte profitul băncilor este afectat de nivelul provizioanelor ce au crescut în ultimii ani.

Pentru a corecta schimbările apărute în ultima perioadă băncile au luat demersuri pentru recuperarea creanţelor. În acest sens au fost restructurate creditele, şi în funcţie de fiecare debitor au fost încheiate acte adiţionale la contractele de credit astfel încât băncile să îşi recupereze creanţele, iar debitorii să poată achita ratele. În funcţie de nevoile fiecărui debitor băncile s-au orientat în special către două măsuri: prima măsura constă in reducerea dobânzii pentru o anumită perioadă de timp, eventual oferirea unei perioade de graţii, fără a modifica însa termenul ultimei scadenţe, şi o a doua posibilitate este prelungirea termenului de rambursare. În ambele situaţii valoarea restanţelor se va adăuga la valoarea creditelor. De asemenea băncile au venit în întâmpinarea nevoilor clienţilor cu diverse oferte pentru refinanţare, modificarea scadenţelor pentru creditele deja deţinute, sau transformarea unor restanţe pe cardurile de credite sau aferente overdraft-urilor în credite cu rată fixă pentru a nu se mai acumula dobânzi mai mari.

Noile măsuri luate în privinţa modificării salariilor, pensiilor, disponibilizarea mai multor angajaţi din sectorul public, cote mai mari pentru impozitele indirecte, impozitarea veniturilor anumitor categorii ce până în iulie nu se impozitau (de exemplu veniturile pentru inginerii din domeniul IT) vor avea un efect negativ asupra evoluţiei sistemului bancar.

Pentru România este greu de estimat evoluţia viitoare a indicatorilor bancari deoarece istoria acestui sistem este mai scurtă ca în cazul ţărilor dezvoltate iar seriile de timp disponibile nu sunt suficiente.

Cert este că în condiţiile în care situaţia economică nu se va remedia, sectorul bancar, fiind principala componentă a sectorului financiar va avea de suferit pierderi mari şi va fi destabilizat.